Teama de a greşi

Subtitlu: Suntem educaţi să nu comitem greşeli, nu să ne descoperim potenţialul

Citându-l pe Ken Robinson dintr-unul din discursurile sale de pe TED:

“If you are not prepared to be wrong you will not come up with anything original.”

O să încep prin a spune că am antecedente în a mă muta de acasă. Prima dată (pe bune) a fost pentru 4 luni, cu fostul prieten. M-am întors acasă când am decis că totul trebuie să se termine, nu cu un sentiment de eşec, ci cu unul că mai bine nici nu se putea: am reuşit să mă desprind dintr-o relaţie defectuoasă şi să îmi reiau locul în sânul “familiei” formate din mama şi… atât, sperând că şi ea şi eu am învăţat o lecţie din experienţa asta. Eu am învăţat-o, ea nu. După alte 6 luni m-am mutat din nou, de data asta cu chirie într-un apartament cu 2 camere cu o altă tipă pe care o cunoscusem printr-o colegă de serviciu. Câştig suficient cât să îmi pot plăti creditul, chiria, utilităţile şi mâncarea, dar abia-abia. Nu mă plâng, consider doar că e normal să-ţi faci griji când trebuie să te întreţii singur.

Quotes by Albert Camus

“Freedom is nothing but a chance to be better.” — Albert Camus

“Truth, like light, blinds. Falsehood, on the contrary, is a beautiful twilight that enhances every object.” — Albert Camus (The Fall)

“Believe me, for certain men at least, not taking what one doesn’t desire

Unde aş vrea să fiu acum

Favorite things in the world

Toamna – culorile toamnei, frunzele căzute pe străzile umede, pe aleile parcurilor, sentimentul că totul se transformă aşa vizibil în jur şi că nu poţi face nimic să opreşti asta, comuniunea cu destinul şi natura implacabile, sentimentul de poezie pură din aer, umbrelele colorate, a sta pe Lipscani într-o cafenea la masa de la geam şi a privi stropii de ploaie scurgându-se pe el, îmbrăcămintea în culorile toamnei cu un touch galben intens, roşu, alb sau

Timp liber

Am descoperit ca succesul ma ingrozeste, ca ideea de a avea bani si succes este terifianta pentru mine, ca incercarea de a ma descurca cu cat mai putin, de a nu dori mai mult acum, desi sunt tanara si acum este momentul sa ma consum, sa depun efort etc., nu izvoraste dintr-un sentiment de modestie si noblete  spirituala ce se reflecta in conditia mea sociala si financiara, ca nu rabdarea sau constientizarea ca varsta si banii pe care ii castig acum sunt intr-un raport corect de proportionalitate, ci problema mea rezida intr-un cu totul alt loc.

Timpul.

Nu doresc sa renunt la timpul pe care il posed, pe care am dreptul sa il posed si sa-l folosesc dupa bunul plac, in tot ce inseamna “afara orelor de program”. Pretiozitatea lui este data si de faptul ca este foarte limitat. Dupa un calcul atent, o zi din viata mea este formata din